Etichete

, , , ,


Rainbow_of_Autumn_by_lani_heartcore

Rainbow of Autumn

E noiembrie. Din nou. Frunze mai puțin verzi. Tristețe, plâns și puțină speranță. Așa au fost noiembriile mele până acum. Chiar și cele pe care le-am rugat să fie bune cu mine. Acum nu le mai rog nimic, doar le grăbesc să treacă. Niște nopți lungi și întunecate în care nu mai străbate nici luna. În care singur rătăcești în ceață și întuneric și te gândești la zorii unei zile care nu mai vine.
E și acum la fel? Anxietatea îmi este în continuare tovarăș, mă însoțește în orice gând și la orice pas. Și de cât efort este nevoie pentru fiecare pas! Poate de aceea, în ciuda tuturor încercărilor, ma simt în fiecare zi de parcă ar trebui să alerg un maraton după ce am încheiat altul în ziua precedentă. Poate de aceea mi se pare incredibilă, luminoasă și mai usoară o cursă de viață în care nu trebuie să cari mereu frica după tine. Poate nu-i asa, poate mă însel, poate este un echilibru și ai alte bagaje mai grele sau mai ușoare…nici nu mai știu cum e să fii altfel, nici nu mai știu dacă am știut vreodată.

Și totuși nu pot să nu mă întreb cum aș fi fost sau cum aș fi în ecuația  eu-anxietate= EU. Prin ce locuri doar visate aș fi ajuns, ce sentimente aș fi strâns în mine, cât din mine ar fi fost indiferență și cât din dorință aș fi transformat în acțiune.
Ma gândesc la un alt sfârșit de noiembrie. În alte culori.

Anunțuri