Etichete

,


carusel_in_montpellier_by_jimmydr

Carusel

Mi-au lipsit cuvintele scrise dar gândurile au fost avalanșă. Cum reacționezi când cineva îți spune că nu se poate baza pe tine? Baza în sensul acela al utilității.”Îi ierți și nu te superi de îndoiala lor” pentru că nu este adevărată sau tocmai pentru că este adevărată? Mi-am înghițit și lacrimile și cuvintele. Nu am dovezi cu care să reacționez, doar teorii destule.

Și la suprafața pare că nu s-a întâmplat nimic, îmi mențin zâmbetul amar de politețe, învățat, pe care nu-l recunoaște nimeni, eliberez un „sunt bine” convingător și îmi continui drumul către nicăieri. Orice răspuns ar fi doar o încercare de justificare, de victimizare, un șantaj emoțional. Nimeni nu mai are nevoie de răspunsuri, nici măcar eu. Dacă mie au ajuns să-mi fie inutile…

Doar că seara, încercând să adorm, îmi regăsesc sufletul gol pe care nici somnul nu vrea să-l acopere. Și caruselul continuă amețitor, se învârte zi și noapte… Mișcarea durează deja de ani, fără pauză, fără a-mi explica vreodată până la capăt ce se întâmplă cu mine. Și eu sunt singura care îl poate opri…

Anunțuri