Etichete


Uneori picaturile umplu paharul iar lacrimile nu se mai opresc din a se revarsa. In ciuda consecintelor doar negative, nu le mai pot impiedica cu nimic. Ochii imi ard iar sufletul mi-e gol si plin in acelasi timp. Si vreau iarasi doar sa dorm. Se va sfarsi vreodata?
Începuturile se pierd deja în încâlciturile memoriei. Pentru prima dată mă simt bătrână şi obosită de viaţa pe care o numesc trecut şi complet lipsită de speranţă pentru a numi ceva în viitor. Da, ştiu, nu e bine.
De fapt cam tot ce fac şi simt nu e bine. Fac puţin şi simt prea mult.
Incep să gândesc şi să simt că fiecare zi de mâine îmi este imposibilă, că nu o mai vreau, că nu mai suport teama ei infinită. Că rămâne din ce în ce mai puţin din mine..deja sunt o urmă, o părere…o iluzie că mai sunt…
Oare se va sfârşi vreodată?? Infinitul are sfârşit??

Anunțuri